miercuri, 28 aprilie 2010

Dimineata perfecta


Gangurit de copil in zori de zi. Ochii mei sunt inca lipiti de somn, nu vor sa se deschida. Din nou gangurit vesel de copil. Ploapele mi se zbat. Liniste... Genele adorm iar pe ploapele mele aceleasi. Fosneala surda din patut ma-nvioreaza. Reusesc sa deschid ochii, ma intind si casc. Ochii mei se vor pravaliti din nou. Nu-i las! Ma ridic. Surasul inocent al copilului meu mi se-ntipareste in timpane. Intind bratele catre el, ma cuprinde, rade cu rasul lui acelasi. Casca! Se lipeste cu fruntea de obrazul meu si inchide ochii incet. Suspina ca si cum viata lui ar fi cea mai grea si se lasa purtat de bratele mele. Il port in brate pe aripi de vis si-l astern in moalele patului. Ma indrept intr-acolo, iau apa de izvor, dau foc. Se-nalta aburi deodata, cu lingura mea torn cafeaua in ea. Si amestec, si amestec, se-nalta vanjos catre buzele vasului. Sting in momentul potrivit. O las prada aerului sa se racorasca, sa s-aseze si o torn in cana. Imi iau cana si ma-ndrept catre balansoar. Soarele a rasarit de ceva timp, narile mele sfredelesc aerul plapand. Citesc insetata ultimele pagini din "Trei dinti din fata". Am terminat, raman descumpanita oarecum. O mai citisem, poate acum vreun an. Cred ca visasem un alt sfarsit, nu mi-l aduceam aminte asa. Olga si Val erau impreuna in vechea carte la sfarsit. Doar am visat. Raman cu un gust amar. Ma indrept catre casa in rafturile prafuite ale bibliotecii, caut o alta... Nu o gasesc, imi aduc aminte, cartea mea preferata "Changi" este in mainile altora, de fapt in biblioteca altora, imprumutata, ramasa acolo prafuita si neapreciata. Aproape plang caci nu o voi mai recupera, daca ar fi fost pe maini bune si citita nu as fi plans pentru ea, dar o stiu ca este singura si necitita. Ma consolez, imi voi lua alta. Acum trebuie sa gasesc ceva pentru gandurile mele insetate, caut si gasesc o alta citita mai de mult, poate prea de mult... "Adam si Eva". Nu mi-o mai amintesc nicicum. Stiu ca mi-a placut, dar atat. O iau si ma-ndrept din nou catre balansoar. Ma las purtata de adierea vantului si de paginile cartii. Intre timp, imi beau cafeaua, fumez si o tigara insetata tot cu capul afundat intre randurile cartii. Se aude plans de copil, am terminat. Asta a fost dimineata mea perfecta...

14 comentarii:

Autumn spunea...

Foarte frumos!

Otilia spunea...

Autumn - iti multumesc!

Tlaloc spunea...

Intradevar, o dimineata perfecta :)
la mai multe dimineti perfecte!
Am observat ca lumea nu mai da importanta diminetii,lumea merge la serviciu,la scoala sau doarme..
Putine dimineti se bucura de prezenta noastra...

Anonim spunea...

Lipseste oare ceva din peisajul perfect de dimineata?

Otilia spunea...

Tlaloc - ai mare dreptate, eu sper sa ma pot bucura de mai multe dimineti ca aceasta!
Anonim - pentru mine nu lipseste nimic...

Anonim spunea...

pai nu lipseste nimic pentru ca poate asa a devenit o dimineata perfecta dintr-o deviatie a diminetii perfecte cum ar fi trebuit ea sa fie. contextul general ar mai induce cel putin un element, asta privind dintr-o perspectiva logica. fiecare ne gasim sau incercam sa crreeam atmosfera perfecta din o realitate mai putin prietenoasa.

dmd spunea...

Sa ai cat mai multe dimineti,zile,saptamani,luni,ani perfecti, sau mai bine sa te simti tu bine, un timp multumitor de lung.Sa fii iubiata,...mult.

Otilia spunea...

Anonim - Ai mare dreptate cand spui ca dimineata mea perfecta a devenit asa printr-o deviatie... cea a gandirii mele! Mai departe trebuie sa recunosc ca nu am identificat inca elementul lipsa... poate reusesti tu sa ma luminezi! :)
Dan - Multumesc si atat!

Anonim spunea...

un element s-ar gasi si prin comentariile de mai sus daca se citeste cu atentie

Otilia spunea...

Am gasit... insa nu era element lipsa, ea salasluieste mereu in sufletul meu, nu imi trebuie intotdeauna si fizic! :)

Anonim spunea...

ne gandim la aceeasi idee?

Otilia spunea...

Eu cred ca da!

lumi spunea...

dimineti perfecte,chiar mi-e dor,imi place cum scrii,felicitari

Otilia spunea...

Multumesc! Va mai astept...

Avertisment

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fara acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8 si constituie infractiune.

In gura presei