vineri, 29 ianuarie 2010

Ganduri


In fiecare zi o luam de la capat. In fiecare zi mergem pe acelasi drum chiar daca gandurile noastre o iau pe cai diferite. Sa fii in gandurile cuiva e mare lucru! Sa treci pe-acolo zi dupa zi este ceva de neimaginat. Cum s-ar desfasura o zi banala din viata nostra prin gandurile altora, prin gandurile celor dragi sau prin gandurile celor care nu te suporta? Cum ar fi sa traiesti macar o zi asa? Cum s-ar desfasura oare ea? Cum ar fi daca orice ineptie inventata de catre cineva despre tine s-ar transforma intr-o realitate traita? Zi dupa zi trecem prin acelasi calvar al zilelor numarate. Oare cand se termina? Oare mi-ar placea sa stiu care este data limita? S-ar schimba ceva in viata mea? As face ceva altfel decat fac in prezent? Poate ca da... Dar cred ca nu mi-ar place sa stiu. Intotdeauna mi-au placut surprizele. Urasc chestiile previzibile. Nu urasc multe lucruri in viata, in general iubesc mult. Doua lucruri marunte le-am urat intotdeauna: ignoranta si predictibilitatea. Aaaa! Am mintit! Sunt trei! Am uitat mediocritatea. In afara de astea...iubesc! Poate mai mult decat trebuie. Cam cat ar trebui oare? Ar trebui sa tii mai putin pentru tine si sa dai mai mult la altii? Sau era invers?

Sa dai mai mult la altii e ceva ce ma caracterizeaza. Dar ar fi bine cateodata sa mai tin macar un pic si pentru mine. Cateodata raman goala pentru ca nu se intoarce. Ramane acolo unde am dat-o... nu mai vine si inapoi. Uneori se intoarce, ca un boomerang si ma loveste in coaste. De multe ori nu sunt pregatita, nu anticipez... Ma doar coastele de iubire impartasita! Oare nu-mi era destinata? In gandurile mele ii aleg orice traiectorie. De cele mai multe ori o trimit in neant dupa multe cautari al unui suflet cald. Sa se duca! Poate vreodata o sa se intoarca, dar nu la fel, sub alta forma. Poate va fi o scrisoare intr-o sticla gasita pe malul marii... acolo intre stanci, in locul meu preferat. O voi deschide peste ani, cand nu voi avea nimic de pierdut, caci daca e semnat cu "Adio!"... nu as putea rezista! Asa...incolo, peste ani, poate ca nu ar mai durea nimic. Dar daca e iubirea neimpartasita ce m-ar putea salva? Nu! N-are cum. Dar daca nu e pentru mine? Poate este pentru o alta ce asteapta inlacrimata cu talpile afundate in nisip pasind plapand pe malul neantului albastru... M-am hotarat! O deschid, citesc cu buza tremurnda atat: "Iubitei mele de demult" si se preface-n praf si zboara catre infinit pe-o aripa de vant si totul ramane doar un gand, un gand firav cascand de plictiseala iubirii de-altadata. Era al meu!

Niciun comentariu:

Avertisment

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fara acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8 si constituie infractiune.

In gura presei