luni, 10 mai 2010
Dor de neant
Neantul e langa mine. Il simt mai apasator ca niciodata. Nemarginirea neantului imi intra in nari pana ma sufoca. Reusesc sa rasuflu cu putere, sa scot neantul din narile mele. Se-aseaza molcom langa mine, m-ademeneste in visare. Se ridica ca un nor negru, isi scoate mainile din buzunarele de fum si le-ntinde catre pleoapele mele. Cu mainile negre si degetele de scrum mi-apasa pleoapele. Nu ma vreau lasata in visare, imi zbat pleoapele cu ultimele mele puteri, ma zvarcolesc de apasare. Neantul nu ma lasa, ma-nvaluie cu totul in fum si in scrum si pleoapele mi le apasa mai tare ca niciodata, ii simt apasarea pe retina. Retina mi se zbate in spatele ochiului, mai vede licariri de lumina. Este lumina din gandurile mele, caci imprejur este tot neant. Palpaie usor lumina din gandurile mele,iar palpaie, se-aprinde deodata vanjos luminandu-mi creierul, iar palpaie si se stinge. Acum sunt purtata pe aripi de vis de duhul neantului. Nu mi-a dat drumul la pleoape, simt inca apasarea degetelor sale de scrum, sunt oarba. Auzul insa nu ma-nseala. Simt zgomotul neantului unde inca ne aflam, mi se agata in timpane golul asurzitor. Duhul neantului ma duce mai departe, tot pe aripi de vis. Palparea nu ma-nseala. Pun mana, ating, e nisip, se-aude parca si marea. Nisipul mi-aduce aminte de lacrimi, iar lacrimile de sufletul meu ramas scrijelit. Nisip... nisipul din clepsidre care mi-ar aduce aminte de minutul de asteptare, ora de saruturi, zilele fara de inceput si fara de sfarsit, saptamanile cand te-am cautat printre valuri... Ah! Clepsidrele astea! Le voi arunca intr-o zi, nu acum... cred ca astept sa se prefaca singure in scrum. Dar gustul... gustul sigur nu ma-nseala. Intind mana, iau neantul in palme il duc catre buze sa-l gust. Neantul e sarat, ca marea mea, acelasi gust. O parte din neant se scurge printre degete pana sa ajunga la buzele mele insetate, alta parte salasluieste pe buze si in mine. Neantul e marea si marea e neant. Neantul cu valuri inspumate se-ndreapta din nou catre mine... dar duhul neantului m-agata tot cu mainile sale de scrum, ma ridica la ceuri tot pe aripi de vis si ma poarta mai departe. Imi elibereaza ploapele, retina mi se zbate din nou... Vederea nu ma-nseala. Neantul era albastru, ca cerul si ca marea. In neantul albastru stateau tintuiti intr-un cui nori albi, mai incolo tot in cui erau agatate valurile inspumate. De dupa norii atarnati in cui ranjea cineva cu dinti negri. Ranjetul negru de dupa norii albi mi s-a intiparit in retina. Il caut cu privirea, arunc norii din cui rand pe rand. Nu e nimic in spatele lor, poate doar mi s-a parut. Cand iau ultimul nor din cui, in spatele lui, un ranjet de flacari. Mirosul nu ma-nseala, miroase a foc si a scrum... e duhul neantului. Se repede catre mine, ma lupt cu dintii lui de flacari si cu mainile lui de scrum. Si lupt si iar lupt si el sufla scrum catre ochi. Orbesc pentru o clipa, iar mi se zbat pleoapele, dar pana sa deschid ochii simt mainile pe pleoape, aceeasi apasare, aceeasi durere de retina, acelasi gol pretutindeni, acelasi duh negru. Genele mi se zbat de trezie... a fost doar un vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Avertisment
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fara acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8 si constituie infractiune.
8 comentarii:
mereu m-am temut de nemarginire, de ceva sombru ceva ce nu cunosc, totusi acest neant il avem toti langa noi, la unii e mai vast sau aproape inexistent...
cert este ca atunci cand te cuprinde il simti in tot corpul tau fie acest neant chiar si in vis
o saptamana placuta iti doresc!
Nu pot sa spun frumos ca mai repede mi se pare fantastic(bine ca era asa) si periculos.Vidul,nefiinta,negura,nimicul,uitarea nu stiu pe care le alegi pentru neant,poate abisul,dar tu alegi ceva cu maini de scrum.Ce are neantul asta cu tine,de ce ajungi la nusip,mare,albastru,clepsidre,trecut,......Vei spune ca asa sunt visele,sau asa a fost inspiratia.Si eu nu voi insista si voi spune, ca ai dreptate,ca nu se analizeaza un vis sau o inspiratie.Da,voi aproba admirativ ce am citit,pentru ca iar am plecat cu tine in zbor si unde am fost nu mi sa parut strain,dar periculos.Clar ca nu sunt un fricos,dar cine era dupa nori,de ce inainte de nori erai subjugata,condusa,expusa,....iar analizez in loc sa-ti spun multumesc de traseu si companie.Ma pui pe ganduri pentru ca si eu zbor dar am cam tacut.Sa fii iubita ,...mult.
Tlaloc - si eu ma tem de necunoscut si de nemarginire, insa in lumea fantastica sunt mai tare... O saptamana la fel de placuta ca a mea de pana acum iti doresc!
Dan - totul este fantastic, vidul, nefiinta sau negura pentru a personaliza neantul era un pic cam sinonim ...si-atat, neantul ca un personaj cu maini de scrum mi s-a parut mai poetic. De fapt, nu ma gandesc la nimic inainte de a asterne cuvintele iar personajele capata contur pe parcurs...
Sa nu ma intelegi gresit,chiar mi-a placut si faptul ca ma surprinzi, ma face sa nu fiu plat in comentarii.Cu bine.
asa cum pentru a putea visa avem nevoie de "cap", pentru a ne pastra "capul" avem nevoie de repere.pentru a se crea repere este nevoie de atitudine.Pentru cine vrea sa profite de aceasta oportunitat-DOC
Dan - am inteles din prima ca ti-a placut. Iti multumesc pentru ca ai plecat cu mine in zbor, ca de fiecare data!
Docromania - eu visez, deci capul il am, reperele le am, atitudinea deasemenea - modestia nu m-a caracterizat niciodata...
Astept o postare :D
Asteptarea ta s-a transformat in postarea "O poveste pentru zei" - sper sa-ti placa, m-am documentat ceva ca sa realizez aceasta postare. Enjoy!
Trimiteți un comentariu