vineri, 12 noiembrie 2010

Clipa in doi


Vreau doar o clipă perfectă... doar una! Să te apleci deasupra mea şi să-mi şopteşti vorbe dulci lângă ureche, să simt cum îmi vibrează timpanul şi întregul trup la vorbele tale aceleaşi. Să-mi ţin răsuflarea preţ de câteva clipe cât tu mă dezmierzi iar şi iar... să-ţi aud răsuflarea neîncetată, la început molcomă şi apoi din ce in ce mai apăsată, şi mai apăsată şi apoi iar molcomă şi uşoară ca briza mării prin părul meu acelaşi... să-ţi aud bătăile inimii, bătăi uşoare ca acordurile line ale unui cântec de dragoste şi apoi bătăi mai tari şi mai tari, iar şi iar...să simt căldura mâinii tale, atingându-mă uşor... apoi să mă atingi doar cu vârfurile degetelor, să te plimbi uşor pe întreg conturul trupului meu, să simt un fior rece cum porneşte de la călcâie şi-mi străbate încet corpul până simt furnicături în vârful degetelor şi buzelor. Să închidem ochii amândoi, să ne lăsăm purtaţi doar de senzaţii, de atingeri uşoare, de şoapte lângă ureche, de lumina difuză a lumânărilor din cameră, de mirosul pielii mele cu note fine de vanilie, de muzica în surdină... de noi, de noi amândoi! Apoi... să deschidem ochii încet, să ne privim îndelung, să mă sfredeleşti cu privirea, eu să închid ochii, tu să te apropii încet, să mă săruţi cu atingeri uşoare ale buzelor tale pe gât şi apoi mai apăsat...şi iar uşor...şi iar şi iar... Să ne iubim ca doi nebuni în miez de noapte iar lumina limbilor focului din şemineu să se joace pe trupurile noastre goale, eu s-o urmăresc cu privirea întâi, apoi să încerc s-o cuprind în palme şi apoi iar s-o urmăresc cu vârful degetului pe întreg corpul tău. Apoi focul să se stingă încet, încet, să-şi dea suflarea cu ulimele pălpăiri plăpânde, să mă cauţi în întuneric după mirosul pielii mele şi după zgomotul respiraţiei mele sacadate... apoi să mă găseşti, să mă atingi încet iar şi iar. Să mă scurg încet cu picuri de ceară printre degetele tale, să mă pierzi şi apoi să mă cauţi între firele de nisip din clepsidră, să mă găseşti pe fundul mării fără suflare, să-ţi apropii buzele de ale mele şi să-mi dai aerul tău... apoi eu să tresar, să te văd ca prin ceaţă şi să ne topim amândoi de căldura iubirii, să ne-afundăm în adâncuri fierbinţi, pârjoliţi, ca apoi să explodăm mână-n mână prin gura nesăţioasă a unui vulcan şi să ne contopim în lava cu limbi de foc şi scântei ale iubirii noastre de altă dată.

18 comentarii:

shaman spunea...

Scrii foarte frumos. De unde ai atata inspiratie?
Am vazut comenturile la poezii.Ti-am raspuns.:) Multumesc.

JustMe spunea...

Iti multumesc din nou!
Nu am atata timp pe cata inspiratie din pacate. Bine, partea mai nasoala este ca scriu dupa ureche, am un oarecare simt artistic dar nu imi pot da seama daca in textele mele e ceva deranjant. Ma rog, sunt multe chestii la care mi-as dori ca un cunoscator sa ma corecteze. Dar pana atunci, scriu in continuare vrute si nevrute cam cum ma taie capul.

dmd. spunea...

Ihi,ihi...nu numai frumos...si profund...si foarte sensibil...felicitari Otilia...e de bine.Te imbratisez.

shaman spunea...

,,Nu am atata timp pe cata inspiratie"....Esti printre cei fericiti.:) Sa ai timp iar Pegas sa te ocoleasca, e mai rau.

Danube spunea...

ma duc sa beau ceva rece si sa-mi trag doua palme...

JustMe spunea...

Dan - iti multumesc mult, pentru absolut tot, esti un prieten de nadejde!
Shaman - poate ca sunt printre cei fericiti, insa chiar mi-as dori sa pot aloca un pic mai mult timp... Cine este Pegas???
Danube - m-ai facut sa rad... am inteles ca e de bine totusi, adica am reusit sa transmit o anumita stare. Sper sa-ti revii dupa ce-ti dai doua palme!

Anonim spunea...

cred ca marea este perfecta pentru meditatie - comparatia cea mai frecventa a tibetanilor atunci cand vine vorba de spirit este cea cu apa (in diferitele ei forme - cascada, rau, fluviu, ocean...)
danube

Tlaloc spunea...

Doi... un ceva atat de simplu si atat de dur...
Viata merita traita in doi, acea contopire, acele senzatii, acea respiratie taiata, acea siguranta, contopirea a doua suflete...

apropo, a revenit cel pe care il asteptai?
Te imbratisez cu drag!

JustMe spunea...

Danube - da, marea este perfecta pentru meditatie si o folosesc de fiecare data cand am ocazia, eu sunt rac asa ca orice alaturare cu apa, ma face sa ma simt mai bine...

Tlaloc - ceva atat de simplu... daca ar fi asa!
Nu a revenit si probabil nici nu o va mai face. Viata merge inainte, la fel si Sara!
Imratisari de la malul marii!

Tlaloc spunea...

Poate e linistea dinaintea furtunii...

Danube spunea...

incearca o tuicomicina daca nu e prea grav; daca e, regim medical sever si gheata daca e cazul...

JustMe spunea...

Tlaloc - poate...
Danube - :) Am sa incerc!

ioana spunea...

asta imi doresc si eu.....:)

JustMe spunea...

Sper sa si reusesti...

shaman spunea...

Pe cand postari noi?

shaman spunea...

Postari noi pe cand?:)

Tudor Enea spunea...

e mai bine sa scrii cum te taie capul, dupa ureche. lumea apreciaza mai mult textele pure decat cele fortate dupa o anumita linie. in timp iti descoperi si iti perfectionezi proriul stil, propria linie artistica. felicitari pentru articol.e profund si trransmite exact ce trebuie sa transmita: senzatii.
ganduri bune iti doresc.

JustMe spunea...

Shaman - uite ca am postat... n-am avut internet. Voi reveni in forta!
Tu26dor - iti multumesc pentru cuvintele frumoase. Ganduri bune si catre tine!

Avertisment

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fara acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8 si constituie infractiune.