Sursa imaginii: http://www.serpentbox.com/blog/images/message-in-a-bottle.jpg
Coli albe de hârtie, mii de coli
albe de hârtie scrijelite cu peniţa aurită a stiloului meu, fiecare din ele o
altă scrisoare, de fiecare dată cu aceeași destinaţie… un suflet care să
ȋnţeleagă. Am scrijelit gânduri, frustrări,
bucurii, nimicuri, feţe triste, feţe vesele, am făcut să se umfle baloane din
clăbucii gândurilor mele, am creionat personaje ce mi-au trăit, mi-au pus ȋn
scenă toate tristeţile, toate durerile, toate visele, iar… din toate astea, am
umplut mii de coli albe ce s-au animat de iluzii vesele sau alte mii care au
mucegăit de tristeţea și durerea cuvintelor așternute pe ele.
De fiecare dată le-am ȋmpachetat cu
grijă, pe fiecare ȋn parte, alături de o bucăţică din sufletul meu și le-am
trimis pe aripi de vânt sau ȋn valuri ȋnspumate, și… negreșit au ajuns la
destinaţie ani la rând, fără a se abate vreodată din calea lor, fără a fi
judecate după strălucirea cuvintelor așternute, a mucegaiului ce sălășluia ȋn
unele pagini sau a monștrilor ascunși de
multe ori printre rândurile acelorași pagini imaculate.
Din mii de coli albe, o ultimă
coală, scrijelită cu grijă, cu litere strălucitoare ce formau cuvinte alese cu
grijă, așternute cu tâlc și o ultimă fărâmă a sufletului meu ȋntunecat a fost
trimisă ca de atâtea ori ȋn valuri ȋnspumate pentru a primi răspuns, sau doar
pentru a ști că, undeva acolo, pe fundul mării, ȋntre valuri, cuvintele mele
vor avea o ȋnsemnătate și vor ajunge cumva să strălucească ȋn ȋntunecimile
sufletului tău. Ȋnsă, ȋnecată ȋn lacrimi și afundată adânc cu tălpile ȋn nisip
m-a regăsit și s-a așezat odată cu spuma mării la picioarele mele, am deschis-o
cu la fel de mare grijă ca atunci când am ȋmpachetat-o să poată ajunge la tine,
literele ȋși pierduseră toată strălucirea, erau acum doar cuvinte ȋnșiruite și
de neȋnţeles și oricât am căutat, prin toate colţurile, ultima mea fărâmă de
suflet nu era de găsit, rămăsese probabil acolo, pe fundul mării alături de
strălucirea literelor mele de altă dată…